Se afișează postările cu eticheta povestea vulturului. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta povestea vulturului. Afișați toate postările

sâmbătă, 24 noiembrie 2012

Povestea Vulturului


Este o poveste a vulturilor care traiesc pe varfurile cele mai inalte ale muntilor Anzi in conditii deosebit de dure ; acolo isi au locuinta.
Si cu toate acestea, aceasta rasa traieste cel mai mult.
Secretul supravietuirii lor sta intr-o enzima protectoare emisa la baza fulgilor; astfel corpul vulturului este protejat impotriva calamitatilor in care isi duce viata.
Desi conditiile sale de viata sunt dintre cele mai dure, el poate atinge varsta de 70 de ani.
Dar ca sa ajunga la acest punct, vulturul trebuie sa ia o decizie grea...
Incepand de la varsta de 40 de ani
Unghiile sale flexibile si lungi nu mai sunt capabile sa sustina prada
Ciocul lung si ascutit i se inconvoaie devenind din ce in ce mai impropriu pentru sfasiatul prazii.
Aripile grele si imbatranite de ani si de grosimea penelor, ii infraneaza zborul si ii obosesc muschii pieptului.
Si, ce este mai grav, enzima protectoare inceteaza sa mai fie emisa, lipsind astfel vulurul de protectia atat de necesara.
Atunci vulturul are doua optiuni:

1. sa moara...
2. sa treaca printr-un dureros proces de transformare timp de 150 de zile...

In acel moment, pentru vultur, este imperios necesar sa gaseasca o crapatura pe un pisc inalt, unde sa isi incropeasca un adapost.
Acolo el isi loveste continu ciocul incovoiat, de o stanca pana cand acesta se rupe.
Dupa ce isi rupe ciocul el asteapta sa ii cresca cel nou apoi isi smulge unghiile.
Dupa ce noile unghii apar, incepe sa-si smulga penele imbatranite pana la ultima.
Incet incet se imbraca din nou cu pene tinere alimentate din belsug la baza cu pretioasa enzima protectoare.
Si, asfel dupa cinci luni, vulturul isi reia faimosul zbor pentru care a fost creeat si pentru care, de fapt traieste ...

Povestea vulturului poate fi povestea noastra a fiecaruia in parte!
De multe ori, ca sa supravietuim, trebuie sa trecem printr-un astfel proces.
Cateodata trebuie sa renuntam la trecut, simboluri, indeletniciri sau obiceiuri.
Numai eliberandu-ne de vechile obiceiuri, de vechile practici, vom putea profita de prezent privind increzatori spre viitor.

Sursa: internet