Meditatia

"Toată lumea visează la fericire. Totuşi „nici o societate nu e în măsură să ne-o ofere, fiindcă noi înşine nu ştim în ce constă. Şi dacă din întâmplare putem ajunge Ia ea, o facem prin noi înşine." Thierry Maulnier

''Sa meditam asupra turnului nostru de control, creierul, acest transformator de inalta tensiune, tranzistorul cel mai complex din univerul cunoscut, pe langa care computerele cele mai sofisticate nu inseamna decat o nimica toata. Sau, in sfarsit, ar insemna o nimica toata numai daca am sti sa ne servim de el, ceea ce e inca departe de a fi cazul. Miliarde de neuroni de utilizat...O capodopera a creatiei.." Marc de Smedt

http://www.scribd.com/doc/21555288/Marc-de-Smedt-Tehnici-de-Meditatie-Si-Practici-a-Trezirii-Spirituale#outer_page_155

La ce ne ajuta meditatia?

Cercetarile au demonstrat ca meditatia poate contribui la starea de bine psihologica si fiziologica a unei persoane. Acest lucru se datoreaza faptului ca aduce creierul in starea alfa, adica nivelul subconstientului care promoveaza starea de vindecare.

In practica Reiki folosim cateva tipuri de meditatie specifice: meditatia cu Sinele Superior, meditatia Reiki, meditatia cu Soarele. Oricum in timpul tratamentului terapeutul trebuie sa fie lipsit de ganduri, trebuie sa aiba o stare perfecta pentru o terapie eficienta.

 Meditatie sau rugaciune? Emisiune cu Ovidiu Dragos Argeseanul

Prin rugaciune fiecare om se adreseaza divinitatii; prin citirea de rugaciuni,  ti se deschide calea catre Dumnezeu iar prin meditatie ne conectam cu Divinitatea. Rugaciunile sunt o poarta catre Dumnezeu, trebuie sa fie o dovada de iubire; ea presupune energie.

Rugaciunea practicata de calugarii care se retrag in singuratate este practicata din suflet. Fiind practicata pe respiratie (Doamne Isuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu pe inspir; Miluieste-ma pe mine pacatosul, pe expir)  produce un ciclu al respiratiei, care induce o stare alfa a creierului, si  o stare de meditatie. Calugarii prin rugaciune se elibereza de ganduri, tot ce inseamna ganduri lumesti, le devine foarte clar de unde vine un gand, daca este un gand de la Dumnezeu, de la Demon sau daca este gandul lui personal.

In amalgamul gandurilor tale nu poti sa auzi vocea Divina!

Tipuri de meditatie:

Toate tehnicile de meditatie pot fi grupate in 2 categorii de baza:

Meditatia inclinata spre concentrare

-          Ne focalizam atentia  asupra respiratiei, unei imagini sau sunet (mantra), cu scopul de a incetinii mintea si a permite o mai mare constientizare si claritate.

Meditatie bazata pe atentie

-          Potrivit Dr. Borysenco, “ implica  trezirea atentiei pentru a deveni constieni de parade in continua trecere de sentimente, imagini, ganduri, sunete, mirosuri si asa mai departe, fara a ne gandi defapt la ele.

Meditatia Vipassana

Vipassana este una dintre cele mai vechi tehnici de meditatie. Intr-o perioada in care era de mult timp uitata, ea a fost redescoperita, acum 25 de secole, de Gautama Buddha. Vipassana inseamna “privire interioara”, inseamna a vedea lucrurile asa cum sunt in realitate, este “arta de a trai”. Este un proces de purificare personala prin observare interioara.

Acest tip de meditatie care se practica si la noi in tara, in Centrul de Meditatie Vipassana din Dumbrava de Sus, jud. Hunedoara http://www.meditatie.ro/meditatie.html.

Se pare ca cei care doresc sa o practice, merg 12 zile in acest centru unde se supun regulilor de acolo: respectarea programului impus; fara muzica, fara carti, fara telefon, abtinerea de la stimuli externi: cafea, tigari, bauturi alcoolice); sa te abtii de la orice activitate sexuala. Pe scurt, ordine si disciplina altfel nu ai ce cauta acolo.

Meditatia Transcendentala

Meditatia transcendentala a fost initiata de catre Maharishi Mahesh Yogi, un mistic important al secolului XX.

Efectele pe care le-au declarat participantii au fost de relaxare si vitalizare asupra corpului si spiritului. In practicarea ei, prima faza este initierea facuta prin sedinte teoretice de un magistru, urmate de o ceremonie in care initiatul isi primeste mantra. Dupa un anumit timp, fostul initiat devine, la randu-i, maestru, initiindu-i pe altii.

Multe personalitati din mass media practica de multi ani tehnica Meditatiei Transcendentale: Paul  McCartney si Ringo Starr, Clint Eastwood si Martin Scorsese, David Lynch care lucreaza neobosit prin fundatia pe care a creat-o pentru introducerea acestei metode perfect naturale de profunda relaxare in scoli, in toata lumea. Meditatia transcendental devine populara in Vest si datorita declaratiilor membrilor formatiilor Rolling Stones si Beatles fiind adeptii sai.

Meditatia Zen

Pentru japonezi este valabil proverbul: „cine stie ce este Zen, nu spune mai mult, iar cel care spune mai mult, nu stie ce este Zen”.

Zen este o scoala mahayanista care s-a dezvoltat la inceput in China (sec. VI-VII) ca urmare a intalnirii dintre budism si taoism.

Meditația Naturala

Nu are de-a face cu nici un obiect, gând sau stare, ci se rezumă la simpla observare a tot ceea ce există interior si exterior, se referă la cunoaștere, cu alte cuvinte este forma de a simți natural viața. Această meditație este prezentă la toate tipologiile de oameni, ea incepe prin observarea simplă a respirației. Respiri deci exiști, iar dacă poți să fii conștient de acest fenomen exiști tot timpul vieții tale si astfel se scapă încet de prostie, ignoranță, aroganță, agresivitate, dispreț (și alte lucruri care te fac să suferi) și nu rămâne decât pace, armonie, iubire, ințelegere, acceptarea realității care este uneori dură și astfel mergi inainte echilibrat, fără a te mai atinge factorii stresanți. Cu alte cuvinte, stresul distructiv îl transformi în bunătate rațională.

Pentru mai multe informatii despre tehnici de meditatie:

http://www.scribd.com/doc/21555288/Marc-de-Smedt-Tehnici-de-Meditatie-Si-Practici-a-Trezirii-Spirituale#outer_page_155

Sursa articol: internet 

Chakrele

Zilele astea am tot lecturat despre chakre, dupa cum o sa vedeti in descrierea lor, materialul este pur informativ, este o baza care ne ajuta ca punct de plecare. Consider ca fiecare trebuie sa-si asculte propria intuitie si sa isi formeze prin experienta propriul sistem de ghidare.

Un echilibru perfect duce la o viata implinita, astfel daca echilibram asa numitele chakre am ajuns la concluzia urmatoare: sa traim in acesta lume materiala sa ne bucuram de ea, dar fara dependente; sa intelegem energia sexuala, iubirea de sine si iubirea neconditionata; sa fim plini de viata, energie, vitalitate; sa ne exprimam emotiile, sentimentele; sa integram intuitia in alegerile noastre;  sa cream o legatura cu divinitatea. Acest echilibru depinde de perceptia noastra fata de tot ce ne inconjoara, de modul in care gandim. Iar modul in care gandim, contureaza identitatea noastra construita de-a lungul vietii prin etichetele puse de altii, despre cum ar trebui sa fie lucrurile. Deci cine stabileste cum ar trebui sa fie lucrurile? Cine altcineva decat TU.

Descriere

Termenul de chakra este de origine sanscrita (indiana) si inseamna ,,cerc” sau ,,roata’’. Ele sunt cunoscute in medicina traditional asiatica de mii de ani, fiind folosite pentru diagnosticarea si tratarea bolilor pe nivelul fizic, emotional si mental. O sa gasim informatii multe si diferite despre chakre care poate sa ne ameteasca, important este sa ne alegem informatia cu care rezonam si sa o aplicam. In practica reiki, lucrul cu chakrele este importanta dar nu obligatorie. Ne ajuta sa stabilim mai repede nivele la care exista dezechilibre si armonizarea acestora; pracica reiki facuta fara analiza sistemului de chakre intarzie aparitia rezultatelor.

Sunt la inceput de drum in lucrul cu chakrele J, dar pot sa zic ceea ce am simtit eu in momentul in care mi s-a facut o armonizare a acestora…este o stare placuta greu de descris, parca pluteam pe un norisor pufos si vesel.

Prima chakra – radacina

Glande: testicule si prostata

Energia principala: impamantarea, identitatea personala, supravietuirea fizica

Cand este in echilibru, corpul isi mentine un inalt nivel de sanatate si energie. Va simtiti in siguranta, aveti relatii bune cu cei din jurul vostru si atingeti o zona de confort care va guverneaza sfera fizica.

Cand este dezechilibrata, aveti senzatia ca nu mai sunteti conectati la fluxul vietii, va simtiti singuri, neincrezatori cu privire la securitate  si la supravietuire.

Manifestarile fizice obisnuite ale acestei chakre sunt accidente sau boli care afecteaza labele picioarelor, genunchii, picioarele, coccisul, regiunea inghinala si soldurile, varicele, tumorile benigne sau maligne rectal, genital, prostatice sau testiculare. Cand boala survine in aceste regiuni, corpul reflecta pe plan fizic incapacitatea energetic a spiritului vostru de a inainta ( picioarele, soldurile), de a se reproduce (organelle genitale) si de a excreta deseurile ( anus/uretra).

A doua chakra – chakra sexuala

Glande: ovare

Energia principala: increderea, creativitatea, motivatia

Cand chakra radacinii este purificata si puternica, iar chakra  sexuala e in echilibru cu ea, atunci dezvoltati o imagine de sine plina de forta. O chakra sexuala sanatoasa va permite o perspective optimista, respect fata de sine si fata de ceilalti si discernamant cu privire la relatiile de iubire si la sexualitate.

Blocajele la nivelul acestei chakre conduc de regula la simptome mentale de genul fricii de apropierea fizica si al dezgustului fata de propriul corp. Incapacitatea de a intelege (,,Pur si simplu nu inteleg’’), centrarea excesiva a mintii pe polul ratiunii.

Femeile care trec prin divorturi, abandon, vaduvie se confrunta cu tulburari tipice de colita, sindrom al intestinului permeabil.

Disfunctiile feminine includ infertilitatea, tulburari menstruale, infectii vaginale, chisturile, tumorile si/sau cancerele organelor reproducatoare feminine.

Atat femeile cat si barbatii, pot dezvolta dureri pelvine si/sau lombare, probleme ale colonului, boli ale vezicii urinare, tulburari ale oraganelor sexuale.

Daca iti masori valoarea personala, prin bogatia financiara, vei risca mereu sa o pierzi.

A treia chakra – plexul solar

Glandele: vezica biliara, ficat, pancreas, splina

Energie principala: instinct, putere personala, identitate sociala, vointa, respect de sine

Acesta chakra influenteaza, in partea anerioara, urmatoarele parti ale corpului si organe: abdomenul, plexul solar, inestinul subtire, vezicula biliara, ficatul, pancreasul si splina; in partea posterioara influenteaza rinichii, glandele suprarenale si vertebrele lombare. Mentine echilibrul digestiei si echilibrul emotional. Sanatatea celei de-a treia chakre ii confera persoanei echilibru emotional, permitandu-i sa faca fata lumii exterioare in mod pozitiv. Cei care au a treia chakra puternica devin buni lideri in activitati sociale, afaceri si religie.

Cand a treia chakra este blocata sau in suferinta, persoana incepe sa fie nesigura, sa se simta incapabila sa-si asume responsabilitatile cele mai elementare. Plexul solar este sediul vointei sau al neputintei voastre- care se masoara prin eficacitatea voastra in lumea exterioara.

Boli asociate acestei chakre include: greata, indigestiile cornice, gastritele, ulcerele, alergiile alimentare si intoleranta la lactoza; boli ale intestinului si colonului; disfunctii ale vezicii biliare, ale ficatului, ale pancreasului si splinei ca diabetul, pancreatitele, hepatitele, liiaza biliara/renala, tumorile si cancerul.

A patra chakra – inima

Glanda: timus

Energie principala: Scanteie Divina, compasiune, bucurie si tristete

Din punct de vedere energetic, inima determina masura  in care va iubiti pe voi insiva si pe ceilalti, ca si calitatea bucuriei, tristetii si compasiunii voastre.

Cand chakra inimii este pura, echilibrata si deschisa atunci abordati viata cu seninatate, pace si iubire.

Cand chakra inimii este blocata, veti atrage in special lectii negative despre crearea si impartasirea iubirii neconditionate.

Bolile care apar in aceasta regiune sunt: afectiuni cardiace- ca atacul de inima, aritmia, hipertrofia cardiaca; probleme respiratorii – ca alergiile, astmul, tulburarile pulmonare/bronsice, pneumonia, cancerul; probleme circulatorii si ale portiunii superioare a spatelui.

 A cincea chakra – gatul

Glande: tiroida si paratiroide

Energie personala: expresie personala, creativitate, comunicatie social

A cincea chakra mentine in echilibru fizic capul si partea superioara a toracelui, iar principal sa energie este centrata pe comunicatie. Cand chakra gatului este sanatoasa, toate cele patru chakre de sub ea sunt intr-o buna intercomunicatie cu simurile voastre superioare.

Oamenii cu chakra gatului blocata sau lezata au trait experienta unor lectii de viata in care au fost tot timpul nevoiti ‘’sa-si inghita cuvintele’’. Fricile care isi au locul in  aceasta zona sunt legate de pierderea puterii si va ingradesc capacitatea de a va exprima nevoile, emotiile si visurile.

Simptome fizice care apar in aceasta zona sunt: intepenirea gatului, leziuni ale umarului, dureri de gat cronice, laringita, probleme de dinti, gingii si maxilare.

Bolile aferente sunt osteoporoza, artrita si litiaza urinara.

In plan energetic aici sunt si tiparele dependentei fata de mancare, fumat, droguri si alcool.

A sasea chakra – al treilea ochi

Organe: hipofiza si hipotalamus

Energie principal: intuitie superioara, intellect, discernamant, intelepciune

Aici rezida clarviziunea, intuitia extrasenzoriala si constienta personala si tot aici este usa spre inspiratia venita din cunoasterea launtrica superioara.

Partile corpului guvernate de al treilea ochi sunt: ochii, urechile, sinusurile, nasul, hipofiza, si hipotalamusul.  Cand a sasea chakra este purificata si functioneaza bine, aveti o buna comunicatie atat cu Sinele interior, cat si cu Sinele superior; puteti realiza multa vindecare interioara si evolutie spirituala.

Problemele emotionale associate acestei regiuni sunt: depresia, anxietatea, paranoia, comportamentul psihotic, schizofrenia, instabilitatea emotional si mentala.

A saptea chakra – coroana

Glanda: epifiza

Energie principala: altruism, conexiune spiritual, sursa Energiei Universale

Coroana guverneaza epifiza, creierul si marile sisteme fizice adica sistemul nervos central, pielea, sistemul muscular si osos.

Acest centru energetic reprezinta conexiunea voastra fizica si spiritual cu Sinele Superior. O persoana cu chakra coroana sanatoasa are forta si curajul sa se simta in largul ei cand paseste in ambele lumi – cea terestra sic ea spiritual.

Cand chakra coroana este blocata, corpul vostru reflecta o lipsa generala de energie si forta.

Dintre bolile associate zonei acestei chakre fac parte: bolile genetice; emboliile, hemoragiile, comele, crizele convulsive, tumorile si cancerele;  tulburari musculare si paralizii; boli si cancere ale oaselor/pielii; insomnia si tulburarile somnului; disfunctii ale sistemului nervos si bolile neurologice asociae lor; traumatismele  ale creierului si maduva spinarii si accidente vasculare cerebrale.

Materialul despre prezentarea chakrelor este luat din cartea ,,Cercul Granitei’’ Edna G. Grankel si ,, Reiki. Manual de initiere’’ Walter Lubeck

Legile lui Zamolxe

Zamolxe (Zamolxis or Zalmoxis) este binecunoscut printre istorici şi cercetători în domeniul religiilor ca zeu mesianic şi erou civilizator al dacilor, străbunii poporului român.

Legile lui Zamolxe, pline de intelepciune

1. Dincolo de curgerea timpului si de cugetarea zeilor, este Focul cel Viu si Vesnic, din care vin toate si prin care fiinteaza toate cele ce sunt. Totul si nimicul sunt suflarea Sa, golul si plinul sunt mainile Sale, miscarea si nemiscarea sunt picioarele Sale, nicaieri si peste tot este mijlocul Sau, iar chipul Sau este lumina. Nimic nu este faptuit fara de lumina si tot ce vine din lumina prinde viata si ia faptura.

2. Precum fulgerul aduce lumina si din lumina tunetul si focul ce se revarsa, asa este si gandul omului, el trece in vorba omului si apoi in fapta sa. Deci, ia aminte la asta, caci pana la focul ce arde trebuie sa fie o lumina si un tunet. Lumina omului este gandul sau si aceasta este averea sa cea mai de pret. Lumina prinde putere prin cuvant, iar vointa omului aprinde focul prin care se faptuiesc toate cele ce sunt in jurul sau.

3. Fii ca muntele cel semet si ridica a ta lumina mai presus de cele ce te inconjoara. Nu uita ca aceiasi pasi ii faci in varful muntelui ca si in josul sau, acelasi aer este sus ca si jos, la fel creste copacul in varf de munte ca si in josul sau, la fel lumineaza soarele piscul cel semet ca si pamantul cel neted.

4. Fii cumpatat ca pamantul si nu vei duce lipsa de nimic. Creanga prea plina de rod este mai repede franta de vant, samanta prea adanca nu razbate si prea multa apa ii stinge suflarea.

5. Ia aminte la copacul cel falnic, cu cat este mai inalt, cu atat radacinile sale sunt mai adanci in pamant, caci din pamant isi trage taria, nu uita asta. Cu cat te ridici mai mult, cu atat trebuie sa cobori mai mult, caci masura ridicarii este aceeasi cu masura coborarii.

6. Puterea omului incepe cu vorba nerostita, ea este asemeni semintei care incolteste, nici nu se vede cand prinde suflare de viata. Lumina semintei este cea care o ridica, pamantul este cel ce-i da hrana, apa ii da vigoarea, iar rabdarea o imbraca cu tarie.

7. Priveste raul si ia aminte la invatatura sa. La inceput este doar un firicel de apa, dar creste tot mai mare, caci vine de la ce este mai mare, si lucrurile asa trebuiesc implinite, prin firea lor. Asemenea este si gandul cel bun si drept randuit, el isi face loc printre pietre si stanci, nu tine seama de nimic, isi urmeaza drumul si nimic nu-i sta in cale. Apa cu apa se aduna, iar impreuna puterea este si mai mare.

8. Ia seama de taina aceasta si nu o uita, acel firicel de apa stie unde va ajunge, caci una este cu pamantul si toate cele ce-i vin in cale nu il pot opri pana la sfarsit. Astfel sa iei seama la gandul tau unde trebuie sa ajunga si vei vedea ca nimic nu sta in calea sa. Sa-ti fie gandul limpede pana la sfarsit; multe se vor ivi in calea sa, caci firea lucrurilor din jur este miscatoare asemeni apelor. Apa cu apa se intalnesc, pamant cu pamant si munte cu munte.

9. Ia seama la gandul cel rau, fereste-te de el ca de fulger, lasa-l sa se duca precum a venit, caci te-ndeamna la lucruri nefiresti. Fereste-te de vorbele desarte si de neadevar; sunt ca pulberea campului ce-ti acopera ochii, ca plasa paianjenului pentru mintea si sufletul tau. Ele te indeamna la trufie, inselaciune, hotie si varsare de sange, iar roadele lor sunt rusinea, neputinta, saracia, boala, amaraciunea si moartea.

10. Nu judeca oamenii dupa greutatea lor, dupa puterea lor, dupa averea lor, dupa frumusetea lor sau dupa ravna lor, caci si unul si altul a lasat din ceva pentru a creste in altceva. Cel bogat este sarac in liniste, cel tare este slab pentru altul si cel slab are taria lui ascunsa. Cum firea lucrurilor este miscatoare, asemeni este si omul. Ce da valoare unei unelte, trebuinta sau frumusetea ? Duce un om mai mult decat boul ? E mai bogat vreunul ca pamantul ? Doar cunoasterea si intelepciunea il ridica pe om peste dobitoace. Si degeaba ai cunoastere daca ea nu este lamurita de vreme.

11. Fierul inrosit a fost rece si se va raci iarasi; vasul a fost pamant si va fi iarasi pamant; pamantul ce-a fost sterp acum este pamant roditor si se va starpi iarasi peste vremi. Ravna omului face schimbatoare toate acestea. Dar ravna ii intoarce bucuria in tristete si linistea in neliniste. Fierul si focul ajuta omul, dar il si vatama. Si aceeasi ravna il indeamna a merge pe carari nestiute si nebatute de ceilalti dinaintea lui. Tot ravna il indeamna la strangere de averi, la marirea puterii si a se masura cu altii. Fereste-te de a te masura cu altul, caci trufia de aici se naste; ea te va cobora mai jos de dobitoace si te va desparti de fratele si de vlastarul tau.

12. Neinteleptul este manat de ravna, dar inteleptul incaleca ravna. Neinteleptul sufera cand ravna il duce la pierdere si la cadere, dar inteleptul intotdeauna gaseste castigul in pierdere si inaltarea in cadere.

13. Trufia raceste iubirea inimii si o face in dusmanie si nu exista dobitoc mai josnic decat omul care nu mai are iubire in inima sa. Caci iubirea este cea dintai putere si chipul ei este lumina. Ia seama ca nu cumva gandul tau sa se impresoare cu trufia, caci mai jos de dobitoace vei ajunge.

14. Gandul bun si vorba inteleapta iti pot potoli necazul, iti pot racori inima, dar nu te vindeca, pentru ca omul sufera dupa cum trufia a crescut in el, caci suferinta este umbra trufiei.

15. Nu iti lega sufletul de nimic lumesc, de lucruri, de dobitoace, de argint sau aur, caci ele asa cum vin, asa pleaca. Dupa orice zi vine si noaptea, si dupa iarna vine primavara, caci asa este randuit si asa este firea lucrurilor. Toate cele ce se vad, se nasc, cresc si apoi se intorc de unde au plecat. Doar firea lucrurilor ramane pururi, iar aceasta are nenumarate si nesfarsite ramuri, si asemenea izvoarelor mintii si sufletului tau, ele nu se arata la vedere. Caci o suflare si un foc fac sa creasca toate cele ce cresc - ierburi, copaci, dobitoace si oameni - si din aceeasi vatra vin si catre aceeasi vatra se intorc, si vatra aceasta este pururea.

16. Precum copacul cel falnic creste langa cel mic fara a-i face rau, asa sa fiti intre voi, cel mare sa nu loveasca pe cel mic si nici sa-i amarasca sufletul, caci va avea datorie mare de dat, la fel ca si hotul. Arunca un lemn pe rau si mai multe vor veni din susul sau catre tine. Adu-i multumire semenului tau, adu-i lumina pe chip si in suflet, iar toate acestea le vei gasi mai tarziu inflorite in inima ta.

17. Nu lua cu siluire si nici cu vorbe amagitoare ceea ce nu este al tau, caci cel ce priveste prin ochii tai este acelasi cu cel ce priveste prin ochii celuilalt. Ia seama la taina aceasta.

18. Nu grabi nicio lucrare caci trasul de ramuri loveste inapoi. Fructul copt este usor de luat, cel necopt este greu de luat si gustul e neplacut. Nu te grabi deci sa aduni ce este inainte de vreme, caci iti va amari sufletul. Cum creste cadrul, asa creste si stinghia si cum creste roata asa creste si spitza.

19. Ramai mereu in racoarea sufletului tau, dar daca mania se aprinde in tine, ia seama ca nu cumva sa treaca de vorba ta. Mania vine din teama si nu a locuit dintru inceput in inima ta; daca nu creste prin trufie, ea se intoarce de unde a plecat. Trufia inchide poarta intelepciunii, iar cel trufas se pune singur langa dobitoace. Intelepciunea este mai pretuita decat toate cele ce se vad cu ochii, ea este aurul mintii si sufletului tau si este rodul cunoasterii udata de vreme.

20. Nu-ti amari sufletul cand simti durerea si neputinta, ci mai degraba cauta sa te folosesti de ele pentru indreptare, caci in rod ai si samanta. Nu se poate ca o samanta buna sa dea rod rau. Lacomia intotdeauna duce la pierdere, furtul intotdeauna duce la boala, gandurile sterpe intotdeauna duc spre ratacire, mania intotdeauna loveste inapoi, rautatea si neadevarul intotdeauna aduc neputinta, trufia intotdeauna aduce suferinta.

21. Mergi la izvor cand sufletul ti-e aprins, scormoneste in apa limpede si asteapta pana ce devine iarasi curata. Asa se va duce si aprinderea sufletului tau, precum tulburarea aceea.

22. Ia bine seama la taina semintei. Asemeni ei este gandul tau, si cum samanta nu se poate fara coaja, asa este si gandul cel rodnic al omului. Coaja gandului rodnic este vointa, iar fara vointa, gandul se usuca si nu foloseste la nimic. Dar puterea este in rabdarea semintei, iar vointa si rabdarea fac mladita firava sa razbata pamantul tare.

23. In vremea lucrului tau, inveseleste-ti inima la vederea lucrarii tale inainte de terminarea ei, caci precum fructul isi anunta venirea cu o floare, tot asa fapta omului este vazuta de cel cu mintea si simtirea limpede, inainte de a fi terminata.

24. Ia bine seama la cauza omului sarac, dar si la cauza omului grabnic avut, caci nici una nici alta nu sunt firesti. Omul sarac are multe ganduri desarte si le schimba de la o zi la alta, vorbeste mult si lenea i-a invelit bratele si picioarele. Cel grabnic avut ori e hot si inselator, ori vede mai bine necazul altuia si cauta a-l amagi, de acolo isi trage grabnica avutie.

25. Fii bland si rabdator cu cei de langa tine, caci asa cum te porti tu cu ei, asa se poarta si altii cu tine, caci simtirea lui este la fel cu simtirea ta, din aceeasi suflare este si simtirea lui, iar lumina ce se vede prin ochii lui este din aceeasi lumina cu cea care se vede prin ochii tai.

26. Unde este taria omului acolo ii este si slabiciunea, ceea ce-l ridica il si coboara; ramai in limpezimea mintii si simtirii tale si vei vedea toate acestea. Cel mic este deasupra celui mare, cel usor este deasupra celui greu, cel slab este deasupra celui tare, cel bland este deasupracel usor este deasupra celui greu, cel slab este deasupra celui tare, cel bland este deasupra celui aprig. Limpede sa-ti fie mintea si simtirea, si ia seama de toate acestea.

27. Taria muntelui vine din rabdarea sa, din linistea sa, stanca ii este numai invelitoare. Dar taria lui este incercata de vant, de apa cea lina. Ia-ti puterea din rabdare si din liniste si foloseste-te de ea prin limpezimea gandului tau, caci nu tulburarea izvorului roade stanca, ci limpezimea sa.

28. Lucrarea facuta din teama nu are viata lunga si taria ei este asemeni unei revarsari de ape care tine putin. Asa este si cu tulburarea oamenilor, ea vine de-afara, dar este chemata de teama lor, insa teama vine prin necunoastere, iar necunoasterea prinde putere prin neadevar, lene si trufie.

29. Soarbe cunoasterea de la cei cu barba alba si nerosita de vin si lasa vremea sa o imbrace cu intelepciune. Nu privi la trupul lor slabit si garbovit, caci toate acestea sunt plata lor pentru cunoasterea lucrurilor si cresterea intelepciunii.

30. Multumeste pamantului pentru toate cele ce-ti ofera, multumeste cerului pentru ploaia care iti hraneste pamantul, multumeste soarelui pentru caldura si lumina casei tale si a pamantului tau, multumeste lunii pentru linistea somnului tau, multumeste stelelor ca vegheaza asupra somnului tau, multumeste muntelui pentru povetele si fierul ce-l iei din el, multumeste padurii pentru tot ce iei de acolo, multumeste izvorului pentru apa ce-o bei, multumeste copacului pentru lucrarile ce-ti arata, multumeste omului bun ce-ti aduce bucurie si zambet pe chip.

31. Precum iarba buna creste cu iarba rea, asa sunt si oamenii, dar tine seama ca purtarea lor cea rea este semanata si crescuta din teama si neputinte, iar trufia este invelitoarea lor. Nu certa purtarea lor si nu cauta a-i indrepta din vorbe si mustrare, caci apasarea pe rana nu o vindeca. Oare iarba aceea este rea doar pentru ca este amara pantecului tau? Asa este si cu omul, de vei vrea sa-l indrepti, adu-i pentru inceput gandul si simtirea la ce este placut atat omului bun, cat si omului rau. Unul vede roata plecand, iar altul vede aceeasi roata venind. 

Cine vede mai bine?

32. Doar cel inteleptit poate vedea limpezimea si linistea din mintea si sufletul celui tulburat, caci cel inteleptit a fost odata si el la fel ca si cel tulburat si roadele amare l-au facut sa tina seama de alcatuirea fiintei sale. A fugit de roadele sale amare in varful muntelui si acolo nu a scapat de ele, a fugit in mijlocul padurii si iata ca roadele erau cu el, apoi a privit in launtrul sau si iata ca roadele sale amare aveau radacini in mintea si simtirea poftelor sale.

33. Este o floare mai frumoasa ca cealalta? Este un izvor mai limpede decat altul? Este un fir de iarba mai presus de un altul? Fiecare are taria, frumusetea si priceperea lui. Este in firea lucrurilor ca padurea sa aiba felurite soiuri de copaci, de iarba, de flori si dobitoace. Nu seamana un deget cu altul de la aceeasi mana, dar este nevoie de toate pentru a bate fierul. Este marul mai intelept decat prunul sau parul? Este mana stanga mai buna ca dreapta? Altfel vede ochiul stang de cel drept? Cele de sus isi au rostul lor si cele de jos isi au rostul lor, cele mari isi au rostul lor si cele mici isi au rostul lor, cele repezi isi au rostul lor si cele incete isi au rostul lor, cele ce au fost si-au avut rostul lor si cele ce vin isi vor avea rostul lor.

34. Neputinta vine dupa rautate si neadevar, caci ceea ce dai aceea primesti, ceea ce semeni aceea culegi, dar ia seama ca lumina sufletului tau si al celui de langa tine are aceeasi vatra si ramane fara umbra. Vezi ce tulbura necontenit izvoarele mintii si sufletului aproapelui tau. Adu-i linistea in suflet si limpezimea in minte si batranetile tale vor fi ca pomul copt, oasele si taria ta nu vor slabi si te vei intoarce de unde ai venit, satul de caldura urmasilor tai.

35. Intotdeauna va fi cineva dedesubtul tau si intotdeauna va fi cineva deasupra ta. La cele ce sunt dedesubtul tau sa te uiti cu iubire si nu cu trufie caci acolo iti sunt radacinile, iar la cele ce sunt deasupra ta sa te uiti cu privirea de prunc si fara teama.

36. Cele tari, cele slabe si cele nevazute sunt cele ce alcatuiesc lumea si toate acestea le gasesti in om si toate alcatuiesc un intreg. Nu este nimic care sa fie afara si sa nu fie si inauntru. Ia seama la toate acestea cand iti apleci privirea inauntrul tau si vei gasi toata intelepciunea zeilor ascunsa in nevazutul fiintei tale. Zeii au luat seama inaintea omului de aceasta intelepciune si asta i-a adus mai aproape de Focul cel Viu si Vesnic.

37. Ia aminte ca bataia inimii, curgerea sangelui prin vine, vindecarea ranilor, frumusetea ochilor si minunatia alcatuirii trupului sunt facute prin puterea si suflarea Focului cel Viu si Vesnic care este in fiecare si al carui chip se arata in lumina. Dar nu uita ca trupul este doar o farama din putinul care se vede.

38. Curatenia trupului si desfatarea sa prin simturi te pune doar putin mai sus de dobitoace, caci nu un sunet placut te ridica, nici o duioasa atingere, nici un gust placut, nicio mireasma imbatatoare si nicio bucurie a ochilor. Caci unde este caldura, apare si frigul, unde este dulcele apare si amarul, unde este placutul apare si neplacutul, unde este mireasma apare si duhoarea, iar unde este ras, si plansul pandeste.

39. Iata dar calea de inceput: cumpatarea in toate cele ce faci, ascultarea de batrani si de cei intelepti, harnicia, multumirea cu ceea ce ai, ferirea de neadevar si de vorbele desarte, ferirea de cearta si de manie, buna purtare intre semeni. Dimineata sa te trezesti cu ele, ziua sa le porti mereu in minte, seara sa le ai cu tine in somn si astfel supararea, lipsa, amaraciunea, neputinta, boala si rautatea altora nu se vor atinge de tine.

40. Dincolo de acestea se afla iubirea, vointa, curajul, rabdarea, modestia si ele ridica omul cu adevarat. Acestea sunt cele ce te apropie de Focul cel Vesnic si, prin ele, calea ta urmeaza calea zeilor, dar ingroparea lor te arunca mai jos de dobitoace. Doar prin ele primesti adevarata cunoastere si intelepciune, adevarata putere, adevarata bucurie, adevarata bogatie,rodnica si trainica lucrare.

41. Dar iata ca unde este iubirea poate aparea si ura, unde este vointa poate aparea si delasarea, unde este curajul poate aparea si frica, unde este rabdarea, poate aparea si graba si unde este modestia poate aparea si trufia. Caci miscatoare sunt si cele ce se vad si cele ce nu se vad din fiinta omului. Dar toate acestea sunt ale celui ce simte, iar peste el se afla cel ce gandeste si acesta este cel ce vede miscarea in nemiscare, este cel care dincolo de toate aceste virtuti se desfata in cunoasterea si linistea ce intrece orice bucurie, iar atentia, echilibrul si limpezimea sunt uneltele sale.

42. Cel tulburat vede binele ca bine si raul ca rau, este atras de una si fuge de cealalta, dar inteleptul vede si frumosul si uratul, simte si frigul si caldura, si finetea si asprimea, aude si placutul si neplacutul, gusta si dulcele si amarul, simte si mireasma si duhoarea si nu face judecata intre ele. El vede deslusit ca firea lucrurilor este in toate, caci frumosul din urat se trage si uratul din frumos, dulcele a fost amar la inceput si se va face iarasi amar, placutul se naste din neplacut si neplacutul din placut. Si toate acestea lumineaza sufletul inteleptului pentru ca cele bune si placute hranesc si bucura trupul si simturile sale, iar cele neplacute neinteleptului hranesc mintea si intelepciunea sa, caci vede innoirea lucrurilor si semintele viitoarelor bucurii.

43. Nu este usoara cararea zeilor, dar nu uita nicio clipa ca omul poate cuprinde in iubirea sa mai mult decat poate cuprinde in ura sa, caldura se ridica mai mult decat poate cobori frigul, cel ce este deasupra vede mai multe decat cel ce este dedesupt, usorul se intinde mai mult decat se intinde greul, lumina razbate mai mult decat poate razbate intunericul, puterea care uneste este mai mare decat puterea care desparte.

44. Lungul si scurtul au acelasi mijloc; cercul mic si cercul mare, globul mic si globul mare pe acelasi punct se sprijina; nevazutul si vazutul acelasi loc ocupa; toate cele mari stau ascunse in cele mici, iar aici este o mare taina a firii; mare printre intelepti este cel ce o pricepe.

45. Inteleptul uneste pe cel ce vede cu cel ce gandeste, cel ce simte cu cel ce face, dar neinteleptul ii desparte. Deschide-ti bine ochii, caci cel ce face, cel ce simte si cel ce gandeste sunt asemeni norilor care vin si pleaca, dar cel ce vede prin ochii tai este vesnic si lumina sa este fara umbra. El este dincolo de viata si moarte, dincolo de bine si rau, dincolo de frumos si urat, dincolo de curgerea timpului.